Firmă de software din Cluj-Napoca
Fiecare client are propriul mediu, generat din același modul: un proiect nou pornește în aceeași zi, cu aceleași reguli de rețea și aceeași monitorizare, fără configurări manuale.
Infrastructură ca cod înseamnă că serverele, rețeaua și configurația lor există scrise în git, nu doar în capul cuiva. Folosim Terraform sau OpenTofu pentru resurse, Ansible pentru configurație și Argo CD ori Flux pentru livrare, ca fiecare schimbare să treacă prin revizuire și ca un mediu să poată fi reconstruit de la zero, previzibil.
Terraform sau OpenTofu descrie resursele: servere, rețele private, reguli de firewall, înregistrări DNS, certificate. Ansible se ocupă de ce este înăuntru: pachete, utilizatori, servicii, fișiere de configurare. Argo CD sau Flux aduc aplicațiile din git în cluster. Rezultatul practic: un mediu nou se face în ore, nu în zile, iar diferențele dintre staging și producție nu mai apar pe nesimțite, pentru că amândouă vin din același cod.
Infrastructura ca cod aduce beneficii doar dacă nimeni nu ocolește codul. Lista de mai jos este regula pe care o punem împreună cu echipa ta, iar cea mai importantă este și cea mai greu de ținut: nicio schimbare manuală în producție. O modificare făcută direct pe server dispare la următoarea aplicare a codului sau, mai rău, rămâne și transformă mediul în ceva ce nimeni nu mai poate reconstrui.
Codul singur nu garantează că realitatea îi corespunde. Punem verificare periodică a abaterilor, care compară ce este declarat cu ce există și raportează diferențele înainte să devină incidente. Starea Terraform stă într-un depozit comun, cu blocare, ca doi colegi să nu aplice simultan schimbări contradictorii. Pentru recuperare facem exerciții reale: ridicăm mediul din cod într-un proiect separat și măsurăm cât durează, ca planul să nu fie o presupunere.
Scrierea codului de infrastructură intră în orele lunare: 1–8 ore pe planurile VPS, 5–10 ore pe servere dedicate, în funcție de plan, și 10 ore pe GPU, cerute din panoul de client la secțiunea Servicii DevOps, cu termen propus de tine. De obicei împărțim pe etape: într-o lună resursele și rețeaua, în alta configurația serverelor, apoi GitOps și exercițiul de recuperare. Orele nu se reportează, iar ce depășește cota se acceptă și se facturează separat.
Fiecare abonament include lunar ore de DevOps, CyberSecurity și Programare: 1 h de la planul cPanel Advanced în sus, 1–8 h pe VPS și 5–10 h pe serverele dedicate, în funcție de plan, și 10 h pe GPU. Orele se cer din panoul de client, nu se reportează în luna următoare, iar ce depășește cota se acceptă și se facturează separat. Cu abonamentele care includ minimum 2 ore lunare îți construim un site de prezentare, iar cu cele care includ minimum 5 ore, un magazin online — din orele deja plătite în abonament.
Ne spui ce infrastructură ai acum, ce a fost făcut manual și ce mediu te-ar ajuta cel mai mult să poți reconstrui, apoi propui un termen.
Alegem uneltele și împărțirea pe module, decidem unde stă starea și cum se păstrează secretele, apoi estimăm orele pe etape.
Aducem resursele existente sub cod fără să le recreăm, adăugăm configurația în Ansible, apoi verificăm diferențele față de realitate.
Primești repozitoriul, instrucțiunile de rulare, regulile de revizuire, planul de recuperare și rezultatul exercițiului de reconstrucție.
Fiecare client are propriul mediu, generat din același modul: un proiect nou pornește în aceeași zi, cu aceleași reguli de rețea și aceeași monitorizare, fără configurări manuale.
Orice modificare de infrastructură are autor, revizuire și istoric în git, deci întrebarea „cine a schimbat regula asta și când” are răspuns imediat, fără reconstituiri.
Mediul se poate ridica din cod într-un alt datacentru, iar exercițiul anual de recuperare produce un timp măsurat, nu o estimare pusă pe hârtie.
Este practica de a descrie serverele, rețelele și configurația lor în fișiere versionate, aplicate automat. În loc să faci click sau să rulezi comenzi pe fiecare mașină, modifici codul, îl treci prin revizuire și îl aplici, iar rezultatul este repetabil.
Terraform creează și șterge resurse: servere, rețele, DNS. Ansible configurează ce este în interiorul lor: pachete, servicii, fișiere. Nu se exclud, se completează. În proiectele noastre Terraform ridică infrastructura, iar Ansible o aduce în starea de funcționare dorită.
GitOps înseamnă că starea dorită a sistemelor stă în git, iar un agent din cluster o aplică și corectează diferențele. Argo CD face exact asta pentru Kubernetes: compară permanent clusterul cu repozitoriul, arată abaterile și readuce lucrurile la starea declarată.
Da, OpenTofu este o continuare compatibilă, apărută după schimbarea licenței, și migrarea este de obicei simplă. Lucrăm cu ambele și îți spunem care se potrivește proiectului tău, în funcție de module, de unelte deja folosite și de preferința echipei.
Aplici codul într-un proiect nou, restaurezi datele din backup și verifici lista de conformitate. Partea care contează este exercițiul: îl facem împreună, măsurăm timpul obținut și îl notăm în plan, ca să nu descoperi surprizele în ziua incidentului.
Da, dar cu măsură. Pentru două servere, Ansible și câteva fișiere aduc deja repetabilitate și documentație. Terraform devine util când apar mai multe medii, rețele private și reguli de firewall care trebuie să fie identice în toate.
Aducem ce ai deja sub cod, punem GitOps și detectarea abaterilor, apoi facem un exercițiu real de recuperare, cu timp măsurat.